Coloanele Catedralei Naționale. Foto credit: Ziarul Lumina
Părintele Nicolae Crîngaşu, Consilier patriarhal coordonator la Sectorul Monumente şi construcţii bisericesti al Patriarhiei Române, a prezentat într-un interviu acordat Trinitas TV detalii despre lucrările prezente şi viitoare de la Catedrala Naţională.
Părintele Crîngașu a menţionat că actualmente şantierul arată diferit faţă de anii 2018-2019, când au avut loc cele două evenimente majore: sfinţirea Altarului şi vizita Papei Francisc.
„De atunci şi până acum, înfăţişarea externă a Catedralei s-a schimbat foarte mult, pentru că este tencuită, este albă, sunt finalizate lucrările peste cota +45 m, peste cota acoperişului, navei. Sub cota +45 m lucrările sunt într-un foarte mare progres în partea de vest, în faţa Catedralei, în zona pridvorului şi intrării principale şi în partea de sud pe bulevardul 13 Septembrie şi în partea Sfântului Altar”.
„Nava bisericii sub cota +45 m a rămas într-o proporţie de 40-45% netencuită şi nefinalizată cu tot ceea ce urmează să facem, pentru că înainte de a aplica tencuielile exterioare trebuie să montăm nişte elemente decorative de piatră la ferestre. Acelea se montează mai întâi, după care urmează tencuirea lor. Nădăjduim, cu ajutorul Domnului, că foarte curând o să dăm schela de pe aceste trei faţade – vest, sud şi est, partea Sfântului Altar – şi să arate şi mai frumos şi să o vadă multe generaţii de acum încolo în Bucureşti ca fiind prima Catedrală a Patriarhiei Române”.
Clericul a vorbit despre lucrările care au loc la intrarea principală şi ce simbolizează cupoletele care vor fi construite acolo.
„Se vede că în faţa Catedralei, altarul de vară al Catedralei, care este mărginit de cele patru porticuri – două deja existente drepte liniare şi două arcuite, din partea de apus de la intrarea principală – cele două arcuite sunt în curs de construcţie”.
„Nădăjduim, cu ajutorul Domnului, că acestea vor avea o mare contribuţie la edificarea formei finale a Catedralei, pentru că sunt mărginite de două cupolete mai mari decât cele pe care le vedem la porticurile drepte şi care, aşezate în dreapta şi în stânga intrării principale în axul catedralei, vor reprezenta în scris recunoştinţa noastră: una dintre ele faţă de toţi eroii neamului care au murit pe front în apărarea credinţei şi pentru libertatea noastră şi a doua, recunoştinţa noastră veşnică pentru toţi cei care au contribuit la construcţia Catedralei Naţionale, fie cu ajutor financiar, fie cu manoperă, toţi cei care au contribuit”.
Din punct de vedere tehnologic, nu toate lucrările de construcţie pot fi executate la temperaturi mai mici de +5 grade Celsius, dar „ne vom coordona lucrările noastre cu starea meteo”, a precizat Pr. Crîngaşu.
„Ne-am creat un mare front de lucru în interior. Oricât ar fi de frig afară, în interior ne putem permite să avansăm cu lucrările. Sperăm să putem tencui şi să pictăm în interior Turla Mare, absida de nord etc. Iar dacă vine vremea rece, mare parte din muncitori vor lucra în interior”.
„Am început, cu ajutorul Domnului, marea lucrare de instalaţii. Se lucrează intens la ventilaţii, curenţi tari, curenţi slabi, microfonie, tot ceea ce va asigura buna funcţionare a Catedralei, care a fost proiectată ca o clădire de utilitate publică de maximă importanţă, pentru că vor fi foarte mulţi oameni vor veni la rugăciune acolo şi gradul de siguranţă, de perfecţiune a construcţiei, este maxim. Lucrările la instalaţii sunt extrem de complexe”.
Patriarhia Română are în intenţie sfinţirea mare a Catedralei Naţionale în 2025, dacă lucrurile se desfăşoară conform planurilor stabilite.
„Ne-am orientat ca ordinea lucrărilor să facă posibilă ca în 2025 să recepţionăm cu autorităţile şi să dăm în folosinţă cota 0, sala principală din Catedrală, nu toată Catedrala, pentru că este imposibil să terminăm până în 2025 toate instalaţiile care sunt extrem de complicate şi cu un volum foarte mare de lucrări”.
„Sperăm să putem crea aceste condiţii de recepţie şi de dare în folosinţă a cotei 0 în aşa fel încât dacă Bunul Dumnezeu ne ajută cum ne dorim să se sfinţească în 2025, să rămână şi după sfinţire un lăcaş de cult şi nu un şantier. Acum ne-am dori aşa. Nu ştim dacă se poate, pentru că timpul, din toate calculele noastre, e foarte scurt. Dacă totul ar merge conform acestui plan ideal pe care l-am creat noi, dar posibil, nu utopic, am putea să avem această stare a Catedralei în 2025 să fie terminată doar cota 0, fără finalizarea picturii care nu se poate executa integral până atunci”.
„Noi sperăm ca, dacă Bunul Dumnezeu ne ajută, în 2025 către toamnă să fie pictat tot Sfântul Altar, ambele abside nord şi sud şi Turla Pantocrator. Nu ştim dacă şi pronaosul şi cafasul. Nu credem că se poate, pentru că e o suprafaţă mare, pictura este în mozaic şi se face greu şi cred că nu se poate picta toată. Deşi în pronaos sunt foarte multe goluri, pentru că avem balcoane, tot sunt suprafeţe destul de mari de pictat până atunci”.
„Dacă ar fi aşa, ar fi extraordinar, pentru că important e ca să se facă slujbe în continuare după sfinţire şi pictorii să lucreze în linişte. E o situaţie frecventă în bisericile noastre. Nu se opresc slujbele când se restaurează pictura la o biserică”, a spus Părintele Nicolae.
Preotul a făcut precizări şi despre materialele utilizate în lucrările de construcţie şi finisare.
„Lucrările de structură le facem de la început cu cele mai bune materiale, pentru că asta este normalitatea şi vrem ca materialele să fie cele mai rezistente, aşa cum au fost dintotdeauna bisericile. Avem biserici din secolele 14-15 şi tencuiala nu a căzut de pe pereţi, pentru că au fost materiale bune. Aşa vrem şi noi”.
„La iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care mereu ne-a spus că trebuie să dăm exemplu în toate – României, lumii construcţiilor, lumii bisericeşti ş.a. – Catedrala este o clădire verde să spun aşa: nu facem fum, nu emană gaze, totul este electric şi această soluţie de funcţionare numai cu energie electrică este şi ea gândită la rândul ei într-un fel. Catedrala e foarte prietenoasă cu mediul înconjurător şi cu mediul uman, pentru ca oamenii care vin în Catedrală să se simtă în siguranţă. Ferească Dumnezeu, dar şi dacă vine un cutremur rezistenţa catedralei e atât de mare încât ar trebui să nu se întâmple nimic rău”.
Stadiul lucrărilor de pictură a fost prezentat, de asemenea, de coordonatorul Sectorului Monumente şi construcţii bisericesti al Patriarhiei Române.
„Pictura altarului este terminată într-o proporţie de 98%, mai avem puţin de făcut. În faţa Sfântului Altar, dincoace de catapeteasmă, unde avem o zonă destul de mare, acolo pictura pe Arcul Triumfal îl numim noi, din faţa catapetesmei, şi ea este terminată tot cam în proporţia asta. Mai avem nişte intervenţii coordonate cu instalaţiile, pentru că a trebuit să punem nişte sisteme de detecţie a incendiului, de alarmă, şi asta a mai afectat un pic şi ritmul finalizării lucrărilor de pictură la Arcul acesta Triumfal”.
„Absida Sud este şi ea terminată în proporţie de 90%. Sperăm, cu ajutorul Domnului, ca până în decembrie, poate ianuarie anul viitor cel mult, să încheiem şi Absida Sud. Urmând ca apoi să începem în forţă pictarea Turlei Mari şi Absida Nord”.
„La cota 0 nu am executat pardoseala decât în Sfântul Altar unde avem pardoseală de marmură cu decoraţiuni şi soleea. De la solee până la intrarea din spatele bisericii nu este făcută pardoseala pentru că nu se poate. Spre exemplu, în zona Turlei Mari avem o schelă care are 104 m de cota 0”, a menţionat Părintele Crîngaşu.
În încheierea interviului, clericul a spus despre Catedrala Naţională că este „o capodoperă” din toate punctele de vedere şi i-a mulţumit divinităţii pentru această mare şansă de a o vedea înălţată.
„Pentru mine, este copleşitor. Am avut şi am în fiecare zi această emoţie şi recunoştinţă faţă de Dumnezeu că am trăit şi trăiesc să o văd cum se înalţă, cum se înfrumuseţează”.
„Catedrala este extrem de frumoasă, este copleşitor tot ce se întâmplă acolo. Este lucrarea lui Dumnezeu fără nici cea mai mică îndoială. Noi suntem doar nişte anonime unelte cu care Dumnezeu face aşa o minune”, a mărturisit Părintele Crîngaşu.
Părintele Nicolae Crîngașu face parte din echipa coordonatoare a lucrărilor de execuție la lăcașul de cult din 2010, de la organizarea șantierului. În echipa care s-a ocupat de Catedrala Naţională, când era la stadiul de proiect, a fost cooptat încă din anul 1994.
