Catedrala Națională. Foto credit: Iulian Dumitrașcu
La 1 an de la sfințire, vă prezentăm o perspectivă sumară, în cifre, a ceea ce a însemnat până în prezent acest proiect național.
Pentru că numărul materialelor din presă a crescut odată cu catedrala, dar de cele mai multe ori se pierde semnificația profundă a acestui proiect național, sumele cheltuite cu Catedrala Națională au fost intens vehiculate.
110 milioane de euro a fost suma totală cheltuită până la sfințirea catedralei „la roșu”. Însă eforturile Bisericii nu s-au concentrat exclusiv în această zonă. În ultimul deceniu au fost investite mai mult de 150 de milioane de euro în domeniul filantropic, în cele peste 700 de instituții sociale ale sale.
Necesitatea construirii unei Catedrale Naționale în Bucureşti s-a resimțit mai ales după Războiul de Independență din 1877-1878.
După proclamarea României ca Regat, în anul 1881, Regele Carol I al României a înaintat Camerei Legislative, în anul 1884, un proiect de lege privind construirea unei Catedrale creştin-ortodoxe în București.
Deși avea să fie amintit și reluat de mai multe ori, proiectul avea să devină realitate abia la 134 de ani distanță.
Imediat după întronizare (30 septembrie 2007), Patriarhul Daniel și-a asumat mandatul înaintașilor și a reluat cu prioritate proiectul Catedralei Mântuirii Neamului.
Slujba de punere a pietrei de temelie pe amplasamentul din Dealul Arsenalului, a fost oficiată pe 29 noiembrie 2007, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, cel întâi chemat, Ocrotitorul României.
După numeroase demersuri pregătitoare, Patriarhia Română a demarat lucrările de construcție la sfârșitul anului 2010. În prezent, lăcașul de cult nu este deschis publicului larg și va mai fi în lucrări pentru trei sau patru ani.
Deși Catedrala a fost sfințită în Anul Centenar în stadiul „la roșu”, peste 150.000 de români au venit să o viziteze și să se închine în Altarul ei în perioada 25 noiembrie – 2 decembrie.
Papa Francisc a fost și el pelerin în Catedrala Națională, în timpul vizitei întreprinse în țara noastră la finalul lunii mai.
Catedrala este dedicată tuturor martirilor care și-au jertfit viața pentru unitatea noastră de credință și de neam.
O listă cu 350.000 nume ale eroilor români cunoscuți din toate timpurile a fost depusă în piciorul Sfintei Mese, într-un gest cu valoare de simbol liturgic şi patriotic făcut de Patriarhul României înainte de sfințire.
Catedrala Națională are 28 de uși de bronz cu reprezentări iconografice. Acestea vor fi coordonate de un sistem computerizat care va comanda deschiderea automată a ușilor în caz de alarmă. De asemenea, Catedrala are un total de 392 de ferestre.
Catedrala înaltă de 120 de metri va fi dotată cu 8 lifturi.
Catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului, realizată în întregime în tehnica mozaic, este unică în toată lumea ortodoxă prin dimensiunile ei impresionante: 23m lățime si 18m înălțime. Pe suprafața totală de 408 mp s-au folosit 8 tone de mozaic.
Întreg lăcașul de cult va fi decorat la interior cu pictură în tehnica mozaic.
Toate cele 6 clopote ale Catedralei Naționale adună 33 tone și sunt montate la o înălțime de 60 de metri.
Clopotul mare are o greutate de 25 de tone, înălțime și diametru de cca. 3 metri și este cel mai mare clopot cu balans liber din lume. Este dedicat eroilor neamului și va putea fi auzit numai la evenimentele și sărbătorile importante.
Clopotele Catedralei Mântuirii Neamului au fost realizate la fabrica Grassmayr din Innsbruck – Austria, au o garanție de 15 ani și o viață apreciată la peste 400 ani.
Amplasamentul Catedralei Naționale simbolizează o reparaţie morală sau „o lumină de Înviere” pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei – Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii au fost demolate, iar două – Schitul Maicilor şi Mihai Vodă au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.
