Istoric
Primăria Municipiului București propune o nouă locație pentru ridicarea construcției
La 16 februarie 2005, cu adresa 105, Primăria generală a Municipiului București a propus Patriarhiei „ca cel mai potrivit loc din cele existente ce pot fi puse la dispoziție” pentru ridicarea construcției Catedralei „Dealul Arsenalului, considerat cel mai înalt loc din București”. După acceptul Patriarhiei, Guvernul României a promovat Ordonanța de urgență nr. 19 / 17 martie 2005 privind realizarea Amplasamentului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului. Camera Deputaților a predat prin Protocolul de predare-primire din 13 februarie 2006, terenul în cauză către Patriarhia Română.
Patriarhul Teoctist ridică o sfântă cruce, ca piatră de temelie a viitoarei Catedrale
În ziua de 5 februarie 1999, în prezența membrilor Sfântului Sinod și a Adunării Naționale Bisericești, a președintelui României, Emil Constantinescu, a primului ministru Radu Vasile și a numeroși preoți și credincioși, în parcul din Piața Unirii, Patriarhul Teoctist a sfințit locul și a așezat o sfântă cruce ca piatră de temelie a viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului. La baza crucii s-a depus un hrisov, semnat de Patriarhul Teoctist, președintele României Emil Constantinescu, primul-ministru Radu Vasile, președinții Camerelor și alți demnitari prezenți.
Patriarhul Teoctist readuce în actualitate proiectul Catedralei
La 7 februarie 1995, cu ocazia festivităților prilejuite de aniversarea autocefaliei și a înființării Patriarhiei Române, Patriarhul Teoctist, de vrednică pomenire, a lansat un apel conducătorilor de stat și politici ai țării, clerului și credincioșilor, să sprijine realizarea Catedralei Mântuirii Neamului. Apar noi discuții privind alegerea amplasamentului pentru clădirea Catedralei.
Este stabilit locul de amplasament al viitoarei Catedrale
Stabilirea locului de amplasare al viitoarei Catedrale a născut o amplă dezbatere. Analizând propunerile, Patriarhul Miron Cristea s-a oprit asupra locului de la poalele Dealului Mitropoliei, care nu presupunea decât mutarea halelor de zarzavaturi, fără nicio altă expropiere. După alegerea locului s-a procedat la sfințirea locului, în ziua de 11 mai 1929 și marcarea lui prin punerea unei troițe. Din păcate, lucrurile s-au oprit aici din cauza crizei economice și a celui de-Al Doilea Război Mondial. Au venit apoi deceniile întunecate ale comunismului.
Înființarea Patriarhiei Române concretizează planul de construcție
La 4 februarie 1925 a luat ființă Patriarhia Română, iar la 1 noiembrie 1925 a avut loc întronizarea în scaunul patriarhal a lui Miron Cristea. La 3-4 februarie 1926, la prima ședință a Consiliului Național Bisericesc, s-a hotărât numirea unei „comisii de specialitate, pentru a pregăti caietul de sarcini, cu toate condițiile ce trebuie să îndeplinească planurile, iar, în înțelegere cu Primăria Capitalei, să se aleagă locul potrivit unde să se așeze clădirea”.
Mitropolitul primat Miron Cristea inițiază noi demersuri
După Marea Unire din 1918, demersul pentru înălțarea unei Catedrale în Capitala țării, drept recunoștință adusă Bunului Dumnezeu pentru înfăptuirea României întregite, a aparținut mitropolitului primat Miron Cristea. La rugămintea sa, Regele Ferdinand adresează Sfântului Sinod, la 10 mai 1920, un hrisov regal prin care se vestește hotărârea de a ridica în București o biserică monumentală, în amintirea victoriei armatelor române în războiul de întregire.
Sfântul Sinod preia sub patronajul său construirea Catedralei din București
În anul 1900 se produce o schimbare de atitudine din partea statului român față de inițiativa construirii Catedralei. În ședința Sfântului Sinod, din 11 mai 1900, Dr. Constantin Istrate, noul ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, propune ca Sfântul Sinod să ia sub patronajul său facerea unei catedrale în București și să lanseze lista de subscripție publică pentru strângerea de fonduri. Mersul subscripției a fost dificil, ea fiind oprită odată cu izbucnirea Primului Război Mondial.
Regele Carol I înaintează un proiect de lege pentru construirea unei Catedrale în capitală
După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I înaintează Camerei Legislative un proiect de lege relativ la construirea unei Catedrale române în Capitală. În anul 1884, bugetul statului prevedea, pentru construirea Catedralei din București, suma de 5 milioane de lei (aur), reprezentând 5% din bugetul țării de atunci. În anul 1891 guvernul, condus de generalul Ioan Em. Florescu hotărăște organizarea unui concurs internațional pentru proiectarea acestui edificiu.
